Si uite asa am reusit, in sfarsit, sa mut blogul pe domeniul meu. Am tot cautat dupa o tema, sper sa va placa. Adresa este: adimitran.com
Bautura si mancarea sunt din partea casei asa ca va astept :)
marți, 23 iunie 2009
miercuri, 17 iunie 2009
Maimutele exhibitioniste
Iata ce poti vedea daca alegi un Safari in Africa. Copii este obligatoriu sa-i lasi acasa daca nu vrei sa-si ia la rand colegele de gradinita!
Primul telefon care se incarca wireless
Lumea este intr-o continua expansiune iar aceasta expansiune are nevoie de energie. Aparatura electrocasnica, televizoarele, radio-uri, masini, telefoane mobile, calculatoarele toate au nevoie de energie.
Cei de la Nokia vor sa sa inventeze primul telefon care sa nu necesite alimentare la o sursa principala de energie, adica un telefon pe care sa nu mai fii nevoit sa il incarci la priza. Aparatul nu se incarca chiar din nimic ci din undele electromagnetice care ne inconjoara. Orice unda radio este purtatoare de mici energii iar telefonul va fi echipat cu o antena de banda larga si doua circuite simple. Antena este conceputa sa receptioneze frecvente intre 500MHz si 10GHz, iar, primul circuit receptor va converti undele electromagnetice in energie electrica in timp ce al doilea circuit va incarca acumulatorul. Cercetatorii Nokia au reusit sa capteze 20mW incat sa poata tine un telefon in modul standby, insa aceasta cantitate nu este indeajuns pentru a folosi telefonul si pentru convorbiri. Nokia spera sa poata sa obtina, cat mai curand, o cantitate de 50mW din convertirea undelor electromagnetice fiind astfel posibila reincarcarea acumulatorului telefonului.
Ce te faci insa daca te afli in pustiu cu telefonul iar cantitatea de unde electromagnetice nu este indeajuns pentru a-l reincarca. Probabil atunci o sa se inventeze telefonul care se incarca singur din undele electromagnetice cat si de la soare.
Votati in sondajul din dreapta sus
Cei de la Nokia vor sa sa inventeze primul telefon care sa nu necesite alimentare la o sursa principala de energie, adica un telefon pe care sa nu mai fii nevoit sa il incarci la priza. Aparatul nu se incarca chiar din nimic ci din undele electromagnetice care ne inconjoara. Orice unda radio este purtatoare de mici energii iar telefonul va fi echipat cu o antena de banda larga si doua circuite simple. Antena este conceputa sa receptioneze frecvente intre 500MHz si 10GHz, iar, primul circuit receptor va converti undele electromagnetice in energie electrica in timp ce al doilea circuit va incarca acumulatorul. Cercetatorii Nokia au reusit sa capteze 20mW incat sa poata tine un telefon in modul standby, insa aceasta cantitate nu este indeajuns pentru a folosi telefonul si pentru convorbiri. Nokia spera sa poata sa obtina, cat mai curand, o cantitate de 50mW din convertirea undelor electromagnetice fiind astfel posibila reincarcarea acumulatorului telefonului.
Ce te faci insa daca te afli in pustiu cu telefonul iar cantitatea de unde electromagnetice nu este indeajuns pentru a-l reincarca. Probabil atunci o sa se inventeze telefonul care se incarca singur din undele electromagnetice cat si de la soare.
Votati in sondajul din dreapta sus
marți, 16 iunie 2009
Specia motociclistilor
De multa vreme tot vreau sa scriu pe tema motociclistilor. Este ora 2:33 noaptea si tocmai voiam sa ma bag in pat insa un tembel a avut grija sa treaca pe sub geamul meu cu tractorul denumit mai pe scurt motor de-mi tremurara geamurile.
Asadar, ghinionul meu este ca stau intr-o intersectie aproape de Arcul de Triumf si care este foarte circulata de motociclisti care-si dau intalnire la Arc.
In Bucuresti exista doua tipuri de motociclisti cei bine crescuti si cei prost crescuti. Simplu! Din pacate cei bine crescuti sunt doar aceia care si-au uitat motorul acasa si merg pe jos sau cu RATB-ul.
Pentru mine motociclistii sunt precum tiganii. Prost crescuti si cu pretentii de la ceilalti! Stiti probabil reclamele de erau pe la TV acum ceva vreme in urma, cu privire la discriminarea fata de tigani. Pai cu ce ii discriminez eu cand ei se nasc si incep sa fure cand inca merg de-a busilea, cresc putin si incep sa devina obraznici, dezvoltand aptitudini de ciorditor iar cand sunt in putere te taie daca nu le place fata ta pe strada. Insa ei predint sa nu-i discriminam! Pe de alta parte, bizonul pe doua roti, se comporta aproximativ la fel. Face tam tam ca soferii nu sunt atenti la motociclisti, ca nu le fac loc in trafic sa se bage inainte. Mai bizonule ti-as face si loc sa te bagi inainte daca nu ai fi atat de nesimtit sa umbli cu motorul noaptea la 2 si sa ii dai in gura 180 pe Ion Mihalache, ti-as sterge si casca daca nu ai mai sta la semafor si ai tura tinicheaua ca un cretin, m-as uita si in oglinda sa te vad daca tu nu ai veni cu 180 la ora si in doua secunde ai aparea langa mine! Si pentru motociclisti ca si pentru soferi de autoturisme se aplica aceleasi legi. Eu daca ma uit in oglinda si vad unu ca vine cu 60 la ora in oglinda consider ca am timp sa ma bag si ma bag, dar daca ma uit in oglinda si nu vad nimic apoi unu cu motoru se urca pe mine ca el a venit cu 200 la ora si a facut 300 de metri in 5 secunde.
In orasul asta si mai ales in tara asta nu exista nici un fel de norma de poluare fonica? Este voie ca acesti motociclisti sa stea la semafor in haita si sa isi tureze motoarele, indiferent de ora zilei? Daca vrei nene motor ia-ti-l si mergi de te da cu el in afara orasului! Sa nu te mai aud ca tu ai mers regulamentar pe strada si ti-ai rupt gatul cand unu ai iesit dintr-o curte! Nu ma misca deloc atunci cand aud ca un motociclist a murit. Ma mahneste doar prostia lui de om care a descoperit motorul si are impresia ca este Dumnezeu in Bucuresti!
Nu am vazut pana acum motociclisti civilizati.
Daca cineva are vreo problema cu ce am scris aici, pe motiv ca este motociclist sau are prieteni motociclisti l-as ruga sa nu mai fie subiectiv si sa priveasca putin altfel situatia. Sigur exista si motociclisti civilizati si respectuosi care stiu ca nu detin acest oras, dar sunt foarte rari, pentru ca sunt multi pustani tampiti dornici de afirmare cu tinichelele lor.
Promit ca am sa scriu si cand am sa vad primul motociclist civilizat.
Pana atunci dragi bizoni pe tinichele va doresc mai multa minte!
Noapte buna!
Votati in sondajul din dreapta sus!
Asadar, ghinionul meu este ca stau intr-o intersectie aproape de Arcul de Triumf si care este foarte circulata de motociclisti care-si dau intalnire la Arc.
In Bucuresti exista doua tipuri de motociclisti cei bine crescuti si cei prost crescuti. Simplu! Din pacate cei bine crescuti sunt doar aceia care si-au uitat motorul acasa si merg pe jos sau cu RATB-ul.
Pentru mine motociclistii sunt precum tiganii. Prost crescuti si cu pretentii de la ceilalti! Stiti probabil reclamele de erau pe la TV acum ceva vreme in urma, cu privire la discriminarea fata de tigani. Pai cu ce ii discriminez eu cand ei se nasc si incep sa fure cand inca merg de-a busilea, cresc putin si incep sa devina obraznici, dezvoltand aptitudini de ciorditor iar cand sunt in putere te taie daca nu le place fata ta pe strada. Insa ei predint sa nu-i discriminam! Pe de alta parte, bizonul pe doua roti, se comporta aproximativ la fel. Face tam tam ca soferii nu sunt atenti la motociclisti, ca nu le fac loc in trafic sa se bage inainte. Mai bizonule ti-as face si loc sa te bagi inainte daca nu ai fi atat de nesimtit sa umbli cu motorul noaptea la 2 si sa ii dai in gura 180 pe Ion Mihalache, ti-as sterge si casca daca nu ai mai sta la semafor si ai tura tinicheaua ca un cretin, m-as uita si in oglinda sa te vad daca tu nu ai veni cu 180 la ora si in doua secunde ai aparea langa mine! Si pentru motociclisti ca si pentru soferi de autoturisme se aplica aceleasi legi. Eu daca ma uit in oglinda si vad unu ca vine cu 60 la ora in oglinda consider ca am timp sa ma bag si ma bag, dar daca ma uit in oglinda si nu vad nimic apoi unu cu motoru se urca pe mine ca el a venit cu 200 la ora si a facut 300 de metri in 5 secunde.
In orasul asta si mai ales in tara asta nu exista nici un fel de norma de poluare fonica? Este voie ca acesti motociclisti sa stea la semafor in haita si sa isi tureze motoarele, indiferent de ora zilei? Daca vrei nene motor ia-ti-l si mergi de te da cu el in afara orasului! Sa nu te mai aud ca tu ai mers regulamentar pe strada si ti-ai rupt gatul cand unu ai iesit dintr-o curte! Nu ma misca deloc atunci cand aud ca un motociclist a murit. Ma mahneste doar prostia lui de om care a descoperit motorul si are impresia ca este Dumnezeu in Bucuresti!
Nu am vazut pana acum motociclisti civilizati.
Daca cineva are vreo problema cu ce am scris aici, pe motiv ca este motociclist sau are prieteni motociclisti l-as ruga sa nu mai fie subiectiv si sa priveasca putin altfel situatia. Sigur exista si motociclisti civilizati si respectuosi care stiu ca nu detin acest oras, dar sunt foarte rari, pentru ca sunt multi pustani tampiti dornici de afirmare cu tinichelele lor.
Promit ca am sa scriu si cand am sa vad primul motociclist civilizat.
Pana atunci dragi bizoni pe tinichele va doresc mai multa minte!
Noapte buna!
Votati in sondajul din dreapta sus!
luni, 15 iunie 2009
Weekend la mare.
Sambata dimineata (dimineata insemnand 11) dupa ce am facut ochi, m-a pocnit intrebarea: Ce facem in weekend? Prima sugestie a fost plaja la Water Park, apoi am dat un telefon pentru cazare la Busteni iar la ora 4 ne-am cazat la pensiunea Teo din Costinesti!
Am reusit de data asta sa iesim bine pe autostrada nu sa ne mai ratacim prin Baba Novac cum am facut data trecuta. Am bagat benzina de la un Luk Oil cu 3,8 lei. 20 de metri mai inainte pe stanga alt Luk Oil cu pretul afisat de 3,78 lei. Am intrat pe A2, prima portiune fiind dezastruoasa. In loc de bitum pe autostrada sunt niste placi de beton prost imbinate. Pe drum un Mini Cooper care era, acum, si mai Mini ca intrase frontal in nu stiu ce!
Ajungem in Costinesti si dau peste vila Teo. Am facut un tur al vilei si am ramas surprins. 4 etaje, camere putine si mari. Peretele cu tablia patului este placat cu piatra stratificata iar niste spoturi bateau din tavan peste el incat pe intuneric efectul era cat se poate de interesant! In baie o cabina de dus mare, gresie si faianta si pe alocuri ceva insertii de aluminiu, iar capacul vasului de toaleta din lemn masiv. Camera mai are si o terasa foarte mare si niste pereti grosi de ai fi zis ca-i palat. Pretul 100 de lei!
Pe plaja sambata a fost cam racoare din cauza catorva nori. Am mancat la terasa Albert. Mancarea buna la fel si serviciile. Probabil si datorita faptului ca era inceput de sezon iar ospatarii sunt inca cu nervii la locul lor. O plimbare prin oras, clatite cu mar si scortisoara, o sampanie in camera si ... si intr-un final somn pana dimineata la 8 cand m-am infiintat pe plaja cu gandul sa plec acasa crocant!
Si-au facut aparitia si niste pitzipoance care imediat ce au vazut valuri si nisip s-au aruncat in apa si au inceput sa se tavaleasca pe jos in fata aparatului de fotografiat. Zic pitzipoance pentru ca erau insotite de barbatul cocalar cu ceafa groasa si lanturi la gat, iar ele, printesele purtau cu mandrie aurul atat de galben si de prost gust la gat, in urechi sau pe degete. Atat aur vezi pe plaja de ai zice ca pe acolo tin rusii tezarurul Romaniei depozitat!
Soarele ardea, valurile ze izbeau de plaja, intorc capul in stanga si o baba de 60 de ani face topless. Am mancat asa ca intorc repede capul in dreapta unde vad o siliconata ale carei taieturi de sub sani se vedeau de la bulgari, iar in mare... un delfin mort la 50 de metri de plaja, plutind.
Cineva suna la 112 si intreaba ce autoritate se ocupa de asa ceva, apoi niste salvamari au remorcat delfinul si l-au dus in larg. Au rezolvat problema repede, in loc sa il scoata din mare sa il duca undeva!
Cine s-a uitat prea mult la Baywatch sa uite tot ce a vazut acolo despre salvamari caci ai nostri nu sunt deloc asa! Ai nostrii au ochit o englezoaica pe plaja, s-au bagat in seama cu ea si cu insotitoarele ei si le-au propus sa le plimbe cu barca in larg. 2 tipe si 4 salvamari se urca in barca de la mal si... si se rastoarna cu tot cu barca. Intorc intr-un final barca scot apa si pleaca in larg cu pipitele.
Crocant am vrut, crocant m-am facut si am plecat spre Bucuresti. Pe autostrada un alt accident: un autocar infipt in fundul unui autoturism.
Am ajun in sfarsit si in Bucurestiul nostru drag cu multa caldura si praf pentru un nou inceput de saptamana.
Votati in sondajul din dreapta sus!
Am reusit de data asta sa iesim bine pe autostrada nu sa ne mai ratacim prin Baba Novac cum am facut data trecuta. Am bagat benzina de la un Luk Oil cu 3,8 lei. 20 de metri mai inainte pe stanga alt Luk Oil cu pretul afisat de 3,78 lei. Am intrat pe A2, prima portiune fiind dezastruoasa. In loc de bitum pe autostrada sunt niste placi de beton prost imbinate. Pe drum un Mini Cooper care era, acum, si mai Mini ca intrase frontal in nu stiu ce!
Ajungem in Costinesti si dau peste vila Teo. Am facut un tur al vilei si am ramas surprins. 4 etaje, camere putine si mari. Peretele cu tablia patului este placat cu piatra stratificata iar niste spoturi bateau din tavan peste el incat pe intuneric efectul era cat se poate de interesant! In baie o cabina de dus mare, gresie si faianta si pe alocuri ceva insertii de aluminiu, iar capacul vasului de toaleta din lemn masiv. Camera mai are si o terasa foarte mare si niste pereti grosi de ai fi zis ca-i palat. Pretul 100 de lei!
Pe plaja sambata a fost cam racoare din cauza catorva nori. Am mancat la terasa Albert. Mancarea buna la fel si serviciile. Probabil si datorita faptului ca era inceput de sezon iar ospatarii sunt inca cu nervii la locul lor. O plimbare prin oras, clatite cu mar si scortisoara, o sampanie in camera si ... si intr-un final somn pana dimineata la 8 cand m-am infiintat pe plaja cu gandul sa plec acasa crocant!
Si-au facut aparitia si niste pitzipoance care imediat ce au vazut valuri si nisip s-au aruncat in apa si au inceput sa se tavaleasca pe jos in fata aparatului de fotografiat. Zic pitzipoance pentru ca erau insotite de barbatul cocalar cu ceafa groasa si lanturi la gat, iar ele, printesele purtau cu mandrie aurul atat de galben si de prost gust la gat, in urechi sau pe degete. Atat aur vezi pe plaja de ai zice ca pe acolo tin rusii tezarurul Romaniei depozitat!
Soarele ardea, valurile ze izbeau de plaja, intorc capul in stanga si o baba de 60 de ani face topless. Am mancat asa ca intorc repede capul in dreapta unde vad o siliconata ale carei taieturi de sub sani se vedeau de la bulgari, iar in mare... un delfin mort la 50 de metri de plaja, plutind.
Cineva suna la 112 si intreaba ce autoritate se ocupa de asa ceva, apoi niste salvamari au remorcat delfinul si l-au dus in larg. Au rezolvat problema repede, in loc sa il scoata din mare sa il duca undeva!
Cine s-a uitat prea mult la Baywatch sa uite tot ce a vazut acolo despre salvamari caci ai nostri nu sunt deloc asa! Ai nostrii au ochit o englezoaica pe plaja, s-au bagat in seama cu ea si cu insotitoarele ei si le-au propus sa le plimbe cu barca in larg. 2 tipe si 4 salvamari se urca in barca de la mal si... si se rastoarna cu tot cu barca. Intorc intr-un final barca scot apa si pleaca in larg cu pipitele.
Crocant am vrut, crocant m-am facut si am plecat spre Bucuresti. Pe autostrada un alt accident: un autocar infipt in fundul unui autoturism.
Am ajun in sfarsit si in Bucurestiul nostru drag cu multa caldura si praf pentru un nou inceput de saptamana.
Votati in sondajul din dreapta sus!
vineri, 12 iunie 2009
S-a pus Dorel pe treaba?!
Toata lumea stie reclamele cu Dorel (pentru cei care nu le stiu iata una aici: youtube.com) care sunt rupte fix din realitatea domeniului constructiilor din Romania. 10 muncitori care stau in jurul unei gropi si se uita la un "Dorel" care sapa de zor, sau muncitorii care incep o lucrare cu termen de finalizare intr-un an si o termina in 2 sau nu o mai termina deloc. Asadar cum toata lumea stie cam cum se munceste pe la noi, poza urmatoare mie imi cam da batai de cap. Este facuta in zona Basarab unde se construieste de zor acel aberant pasaj. Un nene cu o masina, a venit cu gandul ca sta 4 ore si pleaca. A parcat masina si a plecat la treaba lui. 4 ore mai tarziu, cand a venit sa se urce in masina a ramas socat cand a vazut ca pe sub masina lui trecea un canal proaspat sapat. Stau si ma intreb cum, in 4 ore, acesti Dorei au reusit sa sape un canal si pe sub masina omului? De unde atata ambitie? Sau oamenii au fost enervati de impertinenta soferului care a parcat masina acolo? Pai asta imi da idee, daca asa ceva ii ambitioneaza pe muncitori, propun sa ne parcam toti masinile pe la Baneasa, Basarab sau pasajul Pipera, incat lucrarile sa se deruleze mai repede. Eu unul nu prea reusesc sa inteleg cum au facut ei aceste sapaturi pe sub masina omului.
Voteaza in sondajul din dreapta sus!
marți, 9 iunie 2009
Spala-ti masina cu apa si cu putin... cap!
Nu sunt misogin, dar am cautat un astfel de exemplu si cu un barbat. Nu am gasit! Iata cum spalati o masina exterior plus interior cu aceiasi bani. Sunteti bineveniti sa comentati si sa spuneti cam ce a vrut sa faca domna!
Votati in sondajul din dreapta sus!
Votati in sondajul din dreapta sus!
luni, 8 iunie 2009
Scump doamna, scump, dincolo era mai ieftin...
Nu stiu ce-i cu vremea asta. Cand mor de cald la umbra copacului cand ploua, tuna si fulgera precum azi. Ce-i cu vremea asta nehotarata, furtuna ce lasa copaci rupti in urma, 35 de grade la umbra si ploaie? Trecand peste asta, azi mi-as fi dorit o zi insorita daca tot a fost libera pentru majoritatea oamenilor, a celor cu servici, hmm... trebuie sa ma obisnuiesc cu ideea asta. Asadar dupa ce am facut niste cartofi la tava cu pulpe deasupra, salata si un fel de sos tzatziki am decis ca ar fi bine sa iesim la un film in Mall, ca doar asta stie romanul cand e naspa afara... sa se Malluiasca. Pantofii in picioare fundu in masina si directia Plaza Romania, unde am dat gata 3 clatite cu doua feluri de umpluturi - 24 lei, 3 bilete la film - 56 lei, 2 ape plate - 14 lei, un nachos cu doua sosuri - 18 lei, satisfactia unei seri la limita esecului nepretuita, pentru toate celelalte exista Mastercard. Deci o seara in 3 s-a rezumat lejer (lejer = cuvantul folosit atunci cand nu mai ai servici si iti dai seama ca nu mai poti cheltui ca inainte) la 112 lei. Nu ar fi asta o problema... dar m-au dat pe spate apele si nachos-ul. Adica cum sa iei doua ape plate cu 7 lei bucata... ca nici la terasele de fitze din herastrau nu cred ca sunt atat, doua ape Dorna, iar nachos-ul asta 18 lei... parca am comandat ceafa de porc cu garnitura. Sau vorbesc eu prostii doar pentru ca am ramas acum fara servici si mi se par toate scumpe. Nu cred! Nu mi s-au parut scumpi niste pantofi de la reebok la 240 de lei. Dar o apa plata la 7 lei chiar mi se pare scumpa!
Nu mai vorbesc despre bani ca ma deprim. Am vazut "Sejur cu surprize" super film. Am ras de m-am prapadit la multe faze. S-a terminat si filmul si parca mi s-a facut pofta sa merg in Grecia! In drum spre iesire am trecut si pe la Peacock un magazinas ieftin din Mall. Am ajuns la sectiunea femei pe care ei o scrisesera WOMENS, hm... ma uit si la barbati: MENS.
Nu am stralucit niciodata la engleza dar parca pluralul era WOMEN si MEN nu cu S la sfarsit! Dar, ma rog, cine sunt eu sa fac astfel de observatii unui ditamai magazinul! Si totusi... e corect ca mine, nu-i asa?
Votati in sondajul din dreapta sus!
Nu mai vorbesc despre bani ca ma deprim. Am vazut "Sejur cu surprize" super film. Am ras de m-am prapadit la multe faze. S-a terminat si filmul si parca mi s-a facut pofta sa merg in Grecia! In drum spre iesire am trecut si pe la Peacock un magazinas ieftin din Mall. Am ajuns la sectiunea femei pe care ei o scrisesera WOMENS, hm... ma uit si la barbati: MENS.
Nu am stralucit niciodata la engleza dar parca pluralul era WOMEN si MEN nu cu S la sfarsit! Dar, ma rog, cine sunt eu sa fac astfel de observatii unui ditamai magazinul! Si totusi... e corect ca mine, nu-i asa?
Votati in sondajul din dreapta sus!
vineri, 5 iunie 2009
3 ani de Burda.
Nu am mai scris de ceva vreme si imi tot zice lumea pe mess asta. Nu am mai scris pentru ca nu am avut dispozitia necesara sau pentru ca am facut 3 ani in cadrul unei companii in care am lucrat cu drag si in care credeam eu, naivul, ca sunt destul de bine plasat din punctul de vedere al sigurantei. 3 ani si vreo 10 zile in multinationala Burda.
Burda a reusit intr-un final dupa 3 ani de cand sunt eu in firma, sa gaseasca un sediu in care sa mute ambele tabere, Burda si Casa Lux. S-au mutat intai cei din Burda, apoi a venit si randul nostru, al celor de la Casa Lux. Eu ii cunosteam pe majoritatea din Burda caci lucrasem cu ei 1 an, iar cei de la CL erau oarecum sfiosi. Asadar saptamana trecuta ne-a venit si noua randul sa impachetam si sa ne mutam in nul sediu despre care auzeam tot felul de lucruri, ba ca ar fi ok, ba ca-i grota. Am incarcat masina de calculatoare si le-am mutat acolo. Era mai sigu asa decat sa imi scape careva calculatorul pe jos si sa stau sa ma uit dupa la el. Am strans, am pus in cutii, am incarcat in duba si ne-am mutat.
Luni la noul sediu, am ajuns voios, inca nestiind unde o sa stau, dar despachetam si imi pusesem calculatorul provizoriu pe un birou pentru ca aveam treaba.
La un moment dat, imi zice directorul ca vrea sa vb cu mine 1 minut. Merg la el in birou impreuna cu un polonez, care pe parcursul intregii discutii nu a scos un cuvant si ma intrebam de ce naiba l-a mai chemat acolo.
Primesc si vestea cea mare... Adi ne pare rau dar trebuie sa renuntam la un layouter odata cu unirea celor doua sedii, iar tu esti cel care pleaca, decizie care imi apartine si de la care nu mai este cale de intoarcere!
Din partea mea pauza si un zambet amar pe fata. Pana sa deschid gura, mi-au zburat prin cap toate planurile mele care se duceau, acum, pe apa sambetii, luna viitoare cu plata datoriilor si cuvantul "criza". Asa m-am saturat de prostia asta de criza supraestimata si trasa de par, pe toate partile auzi, e criza frate ce vrei, criza in sus, criza in jos. Dar in cazul asta... nu era vorba numai de criza. Si am inceput o discutie cu directorul. Voiam o explicatie pentru aceasta concediere.
"Reorganizarea firmei si desfiintarea postului" scria in hartiile care erau pregatite deja pentru ca eu sa le semnez.
In toata mandria de trust, nemtesc, sunt multe titluri de reviste, insa doar cateva care se fac de la zero, si cu un numar mare de pagini. Revistele pe care le faceam eu Casa Lux si Casa de Vacanta erau fix astfel de reviste. Format mare, numar de pagini multe si se paginau de la zero. Cum sa concediezi exact omul care face revistele cele mai grele nu stiu.
Pentru Burda am pierdut un an de facultate, pentru ca un layouter a plecat din firma si din comoditate nu au ai angajat altul, iar eu i-am facut treaba 3 luni - exact cand aveam sesiune - muncind non stop si pana pe la 3 dimineata. Pentru revista Casa Lux, am stat multe zile peste program si predari cu 36 de ore lucrate in continuu, plus stat pana la 6 dimineata din cauza rahatului de software pe care l-au cumparat si din cauza caruia 4 ore in ziua predarii nu am facut nimic. Cand la toate astea, mai adaugam si o retea varza, un calculator care ii dai drumul si merge ca naiba, si despre care anunti si primesti raspunsul "pune si tu floriol pe el sa nu mai scartaie", e clar ca nu iti mai poti face munca cum trebuie si te mai si enervezi.
Deci draga domnule director, poti sa iei motivul tau, reorganizare si desfiintarea postului, unui om care stie cu ce se mananca meseria de layouter, si sa te stergi cu el la fund. Pentru 3 ani lucrati cu drag in compania asta macar puteai sa zici: "Da bai Adi, ai suparat pe cine nu trebuie si mi s-a cerut plecarea ta" sau oricare ar fi motivul, dar nu sa-mi servesti astfel de gogosi.
Sa ai un angajat, care nu vine sa faca scandal ca sta peste program pana la nush ce ore, si care nu sparge usa si pleaca acasa la ora 6 jumate cand se termina programul, cum fac altii care spun "nu sta nimeni peste program pentru pozele voastre", cred ca gasiti mai rar. 3 ani am lucrat pentru Burda cu placere si in 20 de minute au reusit sa imi lase un gust atat de amar. Daca asa stiti sa va tratati cu angajatii, atunci unde-i profesionalismul nemtesc cu care va laudati cand am venit la interviu. Sa concediezi un om in plina criza pentru un motiv atat de prostesc mi se pare absurd. Faceti intai o evaluare a angajatilor si dupa decideti cine e mai potrivit pentru job sau nu, dar nu ii concediati ca v-au suparat niste angajati platiti sa stea sa priveasca cum lucreaza fraierii.
Chiar imi placea in Burda! Pacat! Dar cum se spune un sut in fund este un pas inainte, sunt, insa, curios care-i pasul inainte, acum in plina criza cand toata presa e la pamant!
Burda a reusit intr-un final dupa 3 ani de cand sunt eu in firma, sa gaseasca un sediu in care sa mute ambele tabere, Burda si Casa Lux. S-au mutat intai cei din Burda, apoi a venit si randul nostru, al celor de la Casa Lux. Eu ii cunosteam pe majoritatea din Burda caci lucrasem cu ei 1 an, iar cei de la CL erau oarecum sfiosi. Asadar saptamana trecuta ne-a venit si noua randul sa impachetam si sa ne mutam in nul sediu despre care auzeam tot felul de lucruri, ba ca ar fi ok, ba ca-i grota. Am incarcat masina de calculatoare si le-am mutat acolo. Era mai sigu asa decat sa imi scape careva calculatorul pe jos si sa stau sa ma uit dupa la el. Am strans, am pus in cutii, am incarcat in duba si ne-am mutat.
Luni la noul sediu, am ajuns voios, inca nestiind unde o sa stau, dar despachetam si imi pusesem calculatorul provizoriu pe un birou pentru ca aveam treaba.
La un moment dat, imi zice directorul ca vrea sa vb cu mine 1 minut. Merg la el in birou impreuna cu un polonez, care pe parcursul intregii discutii nu a scos un cuvant si ma intrebam de ce naiba l-a mai chemat acolo.
Primesc si vestea cea mare... Adi ne pare rau dar trebuie sa renuntam la un layouter odata cu unirea celor doua sedii, iar tu esti cel care pleaca, decizie care imi apartine si de la care nu mai este cale de intoarcere!
Din partea mea pauza si un zambet amar pe fata. Pana sa deschid gura, mi-au zburat prin cap toate planurile mele care se duceau, acum, pe apa sambetii, luna viitoare cu plata datoriilor si cuvantul "criza". Asa m-am saturat de prostia asta de criza supraestimata si trasa de par, pe toate partile auzi, e criza frate ce vrei, criza in sus, criza in jos. Dar in cazul asta... nu era vorba numai de criza. Si am inceput o discutie cu directorul. Voiam o explicatie pentru aceasta concediere.
"Reorganizarea firmei si desfiintarea postului" scria in hartiile care erau pregatite deja pentru ca eu sa le semnez.
In toata mandria de trust, nemtesc, sunt multe titluri de reviste, insa doar cateva care se fac de la zero, si cu un numar mare de pagini. Revistele pe care le faceam eu Casa Lux si Casa de Vacanta erau fix astfel de reviste. Format mare, numar de pagini multe si se paginau de la zero. Cum sa concediezi exact omul care face revistele cele mai grele nu stiu.
Pentru Burda am pierdut un an de facultate, pentru ca un layouter a plecat din firma si din comoditate nu au ai angajat altul, iar eu i-am facut treaba 3 luni - exact cand aveam sesiune - muncind non stop si pana pe la 3 dimineata. Pentru revista Casa Lux, am stat multe zile peste program si predari cu 36 de ore lucrate in continuu, plus stat pana la 6 dimineata din cauza rahatului de software pe care l-au cumparat si din cauza caruia 4 ore in ziua predarii nu am facut nimic. Cand la toate astea, mai adaugam si o retea varza, un calculator care ii dai drumul si merge ca naiba, si despre care anunti si primesti raspunsul "pune si tu floriol pe el sa nu mai scartaie", e clar ca nu iti mai poti face munca cum trebuie si te mai si enervezi.
Deci draga domnule director, poti sa iei motivul tau, reorganizare si desfiintarea postului, unui om care stie cu ce se mananca meseria de layouter, si sa te stergi cu el la fund. Pentru 3 ani lucrati cu drag in compania asta macar puteai sa zici: "Da bai Adi, ai suparat pe cine nu trebuie si mi s-a cerut plecarea ta" sau oricare ar fi motivul, dar nu sa-mi servesti astfel de gogosi.
Sa ai un angajat, care nu vine sa faca scandal ca sta peste program pana la nush ce ore, si care nu sparge usa si pleaca acasa la ora 6 jumate cand se termina programul, cum fac altii care spun "nu sta nimeni peste program pentru pozele voastre", cred ca gasiti mai rar. 3 ani am lucrat pentru Burda cu placere si in 20 de minute au reusit sa imi lase un gust atat de amar. Daca asa stiti sa va tratati cu angajatii, atunci unde-i profesionalismul nemtesc cu care va laudati cand am venit la interviu. Sa concediezi un om in plina criza pentru un motiv atat de prostesc mi se pare absurd. Faceti intai o evaluare a angajatilor si dupa decideti cine e mai potrivit pentru job sau nu, dar nu ii concediati ca v-au suparat niste angajati platiti sa stea sa priveasca cum lucreaza fraierii.
Chiar imi placea in Burda! Pacat! Dar cum se spune un sut in fund este un pas inainte, sunt, insa, curios care-i pasul inainte, acum in plina criza cand toata presa e la pamant!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
